Nordic Tours -Turism in Scandinavia

	prima pagina despre noi contact



Danemarca tara vikingilor Danemarca DANEMARCA - incantatorul regat din Nordul Europei Danemarca este un mic regat in nordul Europei, inconjurat de apa. Este format dintr-o peninsula si 482 de insule. Peninsula se numeste Jutlanda si pe 68 de kilometri are granita cu Germania. Groenlanda apartine de asemenea Danemarcei, chiar daca se afla in zona coastei de nordest a Canadei, la 2.090 km departare. Insulele Feroe, situate in nordul Scotiei, apartin tot de Danemarca, dar au forma proprie de guvernare. Danemarca, alaturi de Norvegia si Suedia, face parte din Scandinavia. Mai mult de jumatate dintre danezi locuiesc pe insule. Copenhaga, capitala si cel mai mare oras din Danemarca, se afla pe cea mai mare insula. Aproape un sfert din populatie traieste in zona capitalei Copenhaga, unde se afla aproape jumatate din industria tarii. In Danemarca intalnim un nivel de trai printre cele mai ridicate din lume. Danezii au prosperat chiar daca tara lor este saraca in resurse naturale. Ei exporta numeroase produse ca sa poata plati combustibilii si metalele pe care trebuie sa le importe pentru propria lor industrie. Danemarca este renumita prin produsele sale agricole, in special unt, branza, sunca si alte alimente prelucrate. De asemenea, este renumita pentru frumosul design al obiectelor: mobila, portelan si argintarie. Inca din timpul Vikingilor, danezii au fost un popor navigator. Danemarca este inca una din marile natiuni navigatoare ale lumii. Dintotdeauna, pescuitul a jucat un rol important in economia daneza. Bogatia in peste a apelor din jurul coastelor si din Marea Nordului ne asigura ca pescuitul ramane industria preponderenta. Danemarca este tara fermelor mici si verzi, a lacurilor albastre si a plajelor albe de coasta. Terenurile agricole ingrijite acopera trei sferturi din tara. Casele fermierilor au acoperisurile din tigla rosie sau albastra sau sunt acoperite cu paie. Berzele, despre care danezii cred ca aduc noroc, isi construiesc cuiburi deasupra caselor. Castele si mori de vant rasar pe masura ce peisajul se deruleaza. Vizitatorii se pot bucura de farmecul Danemarcei chiar si in orasele moderne, aglomerate, cu cladiri colorate si strazi pavate cu pietre de rau. Pe scurt despre Danemarca Capitala: Copenhaga. Limba oficiala: daneza. Denumirea oficiala: Kongeriket Danmark (Regatul Danemarca). Constitutia: monarhie (din 1972 Regina Margrethe a II-a). Guvernul: primul ministru (azi Poul Nyrup Rasmussen) si parlamentul (Folketing) cu 179 membri (sub conducerea Partidului Socialist Democratic) sunt alesi pentru perioade de patru ani. 175 de parlamentari sunt alesi din Danemarca, 2 din Groenlanda si 2 din Insulele Feroe. Intreaga tara este impartita in 14 regiuni, care au propriul guvern local. Toti cetatenii danezi care au implinit 18 ani pot vota. Suprafata: 43.077 kilometri patrati. Cea mai mare distanta de la est la vest: 402 km iar de la nord la sud: 362 km Lungimea coastei: 1.701 km. Altitudinea maxima: Yding Skovhoj, 173 m deasupra nivelului marii, minima: nivelul marii. Populatia estimata: 5.300.000, densitatea: 199 persoane pe kilometru patrat, distributia: 86% urban, 14% rural. Produse de baza: agricultura: orz, cresterea vitelor si a porcilor, lapte, pasari domestice, oua, cartofi, sfecla de zahar, grau; pescuit: cod, pastrav; productie de: sunca, unt, branza, motoare diesel, echipamente electrice si electronice, mobila, portelan, ambarcatiuni, argintarie. Ziua nationala: Ziua Constitutiei, 5 iunie. Imnurile nationale: “Kong Christian stod ved hojen mast” si “Der er et yndigt land”. Moneda: coroana daneza (februarie 2004: 1 euro = 7,46 dkk; 1 dkk = 0,13 euro; 1 USD = 5,87 dkk; 1 dkk = 0,17 USD) Stiati ca…? In Danemarca sunt multe companii faimoase: Bang Olufsen (sisteme audio de lux, televizoare, boxe etc), Carlsberg si Tuborg (bere), Royal Copenhagen (portelan), Georg Jensen Solvsmedie (argintarie), Danfoss (termostate). Danemarca este de asemenea renumita pentru designul obiectelor de mobilier. Un danez a fost arhitectul faimoasei Opera House din Sydney, Australia. Printre altele, danezii au inventat Lego (jocurile pentru copii) si Danish (specialitati de patiserie), strada “Stroget” din Copenhaga este una dintre cele mai lungi strazi comerciale din Europa si parcul de distractii “Tivoli” este unul dintre cele mai mari din Europa. Atractii turistice fierbinti In Danemarca sunt aproape 280 de muzee. Cele mai importante sunt in Copenhaga. In Muzeul National sunt expuse marturii ale istoriei daneze din preistorie pana in ziua de azi. Picturi si sculpturi ale artistilor danezi si europeni sunt expuse la Muzeul National de Arta. Noua Carlsberg Gyptotek expune arta veche egipteana, etrusca, greaca si romana. Muzeul Louisiana, in sudul orasului Helsingor, este important prin colectia sa de arta moderna. Muzeul Viking Ship din Roskilde expune cinci vase ale vikingilor din anul 1000. Nu pierdeti Festivalul de Muzica din Roskilde din fiecare vara, unul dintre cele mai importante din Europa. Copenhaga este faimoasa in toata lumea pentru Gradinile Tivoli, parc de distractii inaugurat in 1843 in inima orasului. Parcul ofera spectacole de balet si pantomima, carusele si tir, restaurante, spectacole de circ, concerte si focuri de artificii. Probabil farmecul Danemarcei este dat de multele sale plaje lungi si albe si satele incantatoare. Recent s-a costruit unul dintre cele mai lungi poduri din lume, 16 km, intre Danemarca si Suedia. Oamenii Danemarca are aproape 5,3 milioane de locuitori. In Copenhaga, cel mai mare oras, traiesc aproape un milion de locuitori. Un sfert din populatia daneza traieste in Copenhaga si imprejurimi. Alte trei orase au populatia mai mare de 100.000 de locuitori. Ele sunt, in ordine: Arhus, Odense si Alborg. Danezii sunt inruditi cu suedezii si norvegienii. Singurul grup etnic minoritar din Danemarca este format de 40.000 de germani. Ei traiesc in sudul Jutlandei, de-a lungul granitei dintre Danemarca si Germania. Limba Daneza, limba oficiala din Danemarca, este apropiata de limbile norvegiana si suedeza. Minoritatea etnica germana vorbeste si germana iar in mod normal, toti danezii adulti vorbesc limba engleza. Viata de zi cu zi Mai mult de patru cincimi din danezi locuiesc in zona urbana. Principalele orase, Copenhaga, Arhus, Odense si Alborg ofera o combinatie izbitoare de cladiri medievale – castele si catedrale – si cladiri moderne de birouri si apartamente. Standardul de viata ridicat si sistemul social bine pus la punct nu favorizeaza crearea de mahalale sau locuinte sub standard. In oras, se locuieste in apartamente iar in afara orasului in case pentru o singura familie. Fabricile angajeaza mai ales locuitori din oras. In orasele daneze, reteaua de transport in comun este foarte bine dezvoltata. Trenuri moderne transporta oamenii din suburbii pana in centrul oraselor in doar cateva minute. De asemenea, trenurile fac si legatura intre orase. Bicicletele, autobuzele si masinile sunt principalele mijloace de transport in interiorul orasului. Cresterea populatiei urbane a sporit numarul de masini si camioane, ceea ce a condus la blocaje de trafic si poluare, mai ales in Copenhaga. In schimb a scazut poluarea industriala, deoarece acum se foloseste gaz natural drept combustibil si nu carbune. Mai putin de o cincime din danezi locuiesc in zona rurala. Dar desi orasele domina viata economica si sociala a Danemarcei, fermele si satele isi arata in continuare importanta pentru agricultura. Fermele daneze nu sunt mari si majoritatea sunt conduse de catre proprietari, care si locuiesc acolo. Mancarea si bautura Majoritatea danezilor mananca patru mese pe zi: micul dejun, pranzul, cina si o cina tarzie. La micul dejun se consuma cereale, branza sau oua. Cina, care include peste sau carne, este singura masa calda. Un meniu traditional de cina cuprinde rata umpluta cu mere si prune, servita cu varza rosie si cartofi fierti. La celelalte mese nu lipseste sandwichul, numit smorrebrod. Un sandwich poate avea forma de piramida formata din 20 de creveti pe o felie subtire de paine. Adeseori, danezii prepara un platou de sandwichuri ca o arta, fiecare cu aspect atragator si diferit. Danemarca este vestita pentru ruladele sale pufoase, placintele daneze. Se savureaza in mod deosebit o prajitura umpluta cu crema de cafea – kringle. Desertul tipic este budinca de fructe de padure sau de orez. Danezii beau de obicei cafea la micul dejun si de-a lungul zilei, in pauzele de la servici. In timpul mesei se bea bere iar la ocazii speciale se bea aquavit, o bautura tare cu aroma de chimen. Religia 97% dintre danezi apartin de Biserica Evanghelica Luterana, biserica oficiala din Danemarca. Ei au deplina libertate de a se ruga in felul ales de ei. Educatie Aproape toti adultii danezi stiu sa scrie si sa citeasca. Prin lege, copiii sunt obligati sa urmeze noua ani de scoala. La scoala primara se fac sapte ani de studiu iar scoala secundara dureaza intre trei si cinci ani. Un elev care invata cinci ani la scoala secundara poate urma facultatea. Danemarca are trei universitati: Universitatea din Copenhaga este cea mai mare si mai veche. A fost fondata in 1479 si are aproximativ 24.000 de studenti. Celelalte doua se afla in Arhus si Odense. Arta Multi danezi si-au castigat faima prin arta, mai ales literatura. Ludvig Holberg este cunoscut drept parintele literaturii daneze moderne. Johannes Ewald, scriitor al anilor 1770, a devenit cel mai mare poet al Danemarcei. Din creatiile anilor 1800 se disting poemele romantice ale lui Adam Ochlenschlager si imnurile lui N.F.S. Grundtvig. Hans Christian Andersen este faimos in toata lumea prin povestile sale si este probabil cel mai cunoscut scriitor danez. Cartile lui Soren Kierkegaard au influentat puternic dezvoltarea filozofiei moderne numita existentialism. Trei scriitori danezi au castigat Premiul Nobel pentru Literatura. Carl A. Nielsen este considerat cel mai mare compozitor al Danemarcei. A scris sase simfonii si numeroase alte lucrari, inclusiv opera comica Maskarade. In domeniul dansului, cea mai importanta contributie a fost adusa de maestrul de balet August Bournonville. Trupa regala de balet a inflorit sub conducerea sa in jurul anului 1800 iar astazi se bucura de recunoastere mondiala. Regizorul de film Carl Dreyer este cel mai important reprezentant al istoriei cinematografiei. Filmul sau Pasiunea Ioanei d'Arc (1928) este considerat o capodopera. In zilele noastre, doua filme daneze au obtinut Premiul Oscar pentru cel mai bun film intr-o limba straina: Babette's Feast (1987), regia Gabriel Axel si Pelle Cuceritorul (1988), regia Bille August. Opere remarcabile de design sunt obiectele din argint ale lui Georg Jensen, portelanul Royal Copenhagen si mobila creata de Kaare Klint si Arne Jacobsen. Jorn Utzon este arhitectul faimoasei Opera House din Sydney, Australia. Timp liber Fotbalul este cel mai popular sport in Danemarca. Printre sporturile favorite se practica mersul pe bicicleta, gimnastica, inotul, tenisul si sporturile nautice. Danezii au obtinut medalii la Olimpiada in majoritatea acestor sporturi dar si la tir cu arcul, box, calarie, haltere, lupte. Copenhaga este faimoasa pentru Gradinile Tivoli, parc de distractii deschis in 1943 in inima orasului. Bunastarea sociala Inca din 1890, Danemarca a dezvoltat multe programe sociale de succes. Sistemul ofera asigurari in caz de accidente, rani grave, boala, batranete, somaj si moartea sotului sau sotiei. Orice persoana care traieste in Danemarca poate beneficia de aceste programe. Majoritatea asiguratorilor sunt societati private agreate de guvern, cu costuri de asigurare impartite intre persoana asigurata, angajator si guvern. Si guvernul ofera cateva asigurari, mai ales ajutor pentru batrani si vaduve. Teritoriul si clima Peninsula Jutlanda reprezinta aproape 70% din suprafata de pamant din Danemarca. Dar majoritatea danezilor locuiesc pe cele 100 de insule apropiate. Relieful este neted in toata Danemarca. Cel mai inalt punct, dealul Yding Skovhoj din Jutlanda are numai 173 metri deasupra nivelului marii. Pamantul este acoperit indeosebi cu morene si pietre depozitate prin topirea ghetarilor cu mii de ani in urma. Stanca de dedesubt poate fi vazuta doar in cateva zone. Danemarca are cinci mari regiuni geografice: (1) Coasta de Vest, (2) Campiile Vestice de Nisip, (3) Dealurile Est-Centrale, (4) Campiile Netede din Nord si (5) Bornholm. Coasta de Vest este formata indeosebi din plaje intinse de-a lungul intregii coaste de vest. Campiile Vestice de Nisip sunt aproape plate. Apa provenita din topirea ghetarilor a inundat aceasta regiune si a depozitat mult nisip, formand campiile. Dealurile Est-Centrale constituie cea mai intinsa regiune si includ o mare parte a Jutlandei si aproape toate insulele invecinate. Fiorduri inguste si lungi formeaza de-a lungul coastei porturi naturale. Cel mai larg este Lim Fiord, care serpuieste in nordul Jutlandei pe 180 km. Acest fiord formeaza si o laguna lata de 24 de kilometri. Insulele sunt apropiate. Cea mai mare insula, Sjalland, are 7.027 kilometri patrati. Sjalland este regiunea cea mai populata din Danemarca. Pe aceasta insula se afla Copenhaga, capitala daneza si cel mai mare oras. Danemarca are multe lacuri mici. Ele s-au format in mici depresiuni cu apa din topirea ghetarilor. Danemarca are o clima blanda, umeda, din cauza faptului ca este aproape inconjurata de apa. Iarna, apa nu este atat de rece ca pamantul, iar vara nu este atat de calda. De aceea vanturile vestice dinspre mare incalzesc Danemarca iarna si o racoresc vara. Iarna, aceste vanturi aduc caldura si datorita Curentului Nord Atlantic si climei de golf. Danemarca este mica si clima nu difera mult de la zona la zona. Media de temperatura in timpul iernii este 0 grade Celsius, cu minime intre –7 si –9 grade Celsius. Vara, temperatura medie este 17 grade Celsius, cu maxime intre 24 si 28 grade. Economia Danemarca are o economie puternica, chiar daca este saraca in resurse naturale. Se extrage totusi petrol si gaz natural din Marea Nordului, dar nu este de ajuns, trebuie sa se mai importe. Se mai extrag calcar si argila industriala Carbunele si otelul – ca si majoritatea metalelor – trebuie importate. O mare parte a solului nu este nutritiv si trebuie folositi fertilizatori pentru a deveni productiv. Terenul este plat sau cu mici denivelari, asa ca raurile nu pot fi folosite pentru a genera energie hidroelectrica. Padurile acopera o zecime din teren si acopera mai putin de jumatate din nevoia de lemn. Marile care inconjoara Danemarca ofera posibilitatea folosirii mijloacelor de transport ieftine petru importul si exportul de produse. De asemenea sunt bogate in peste. Din servicii se obtine 69% din produsul intern brut (PIB) al Danemarcei. Aportul industriei la PIB este de 27% iar agricultura, impreuna cu exploatarea forestiera si pescuit, aduce 4%. In zona serviciilor lucreaza 60% dintre danezi. Productia de bunuri s-a extins incepand din anii 1900, a inlocuit agricultura si a preluat locul al doilea al activitatilor economice. Guvernul s-a implicat in expansiunea productiei de bunuri si a specializat ingineri, tehnicieni si muncitori. Aproape jumatate din productia de bunuri este localizata in Copenhaga. Fabricile daneze produc bunuri de inalta calitate, inclusiv sisteme audio, televizoare, mobila, portelan si obiecte de argint. Dintre alte produse mai amintim: motoare diesel, farmaceutice, ambarcatiuni, textile si imbracaminte precum si alimente: sunca, unt, branza si bere. Fermele acopera 40 de hectare. Pana in 1880, graul a fost principalul produs agricol. Cand pretul graului a scazut, fermierii danezi s-au reorientat catre productia de oua, lapte si cresterea porcilor. Au organizat cooperative specializate – laptarii si macelarii – si au impartit costul echipamentelor dar si profitul. Azi, cooperativele acopera toate laturile agriculturii. Cresterea porcilor si a vitelor sau obtinerea produselor lactate sunt activitati normale in toate fermele daneze. Majoritatea culturilor sunt folosite ca hrana pentru animale. Includ: orz (cea mai importanta), cartofi, sfecla de zahar si rapita. 60% din produsele agricole sunt exportate, in special carne si produse lactate. Vasele daneze pescuiesc 2 milioane de tone de peste in fiecare an: cod, hering, somon norvegian, sprot sau merlan. Mai mult de jumatate se pescuieste in Marea Nordului. Esbjerg este cel mai important port pescaresc din Danemarca. Danemarca a devenit membra a Comunitatii Europene in 1973, dar nu si a Uniunii Monetare Europene. Danemarca are o excelenta retea de drumuri pentru cele 1,5 milioane de masini – o masina la patru locuitori. Cel putin jumatate din populatie foloseste bicicleta ca mijloc de transport iar multe drumuri au culoare separate pentru biciclete. Reteaua de cale ferata apartine statului si ofera transferuri rapide pentru calatori in oras si intre orase. Intre insule, trenurile sunt transportate cu ferryboat-ul. Danemarca are multe porturi aglomerate, cel mai important fiind Copenhaga. Guvernul detine o parte din Scandinavian Airlines, companie aeriana cu zboruri in toata lumea. Aeroportul Kastrup de langa Copenhaga are unul dintre cele mai mari terminale din Europa. Pe aici trec anual 15 milioane de pasageri. In Danemarca apar zilnic 50 de ziare. Cele mai importante sunt: Berlingske Tidende, BT Ekstra Bladet si Politiken, toate din Copenhaga. Fiecare familie detine cel putin un aparat de radio si un televizor. Cele mai multe posturi de radio si TV apartin organizatiei publice Radio Denmark. Guvernul detine si opereaza sistemul danez de telegrafie si serviciul de telefonie la distanta. Serviciile telefonice locale sunt private. Istorie Date importante din istoria daneza: 950 Regele Harald “Dintealbastru” uneste Danemarca si incurajeaza raspandirea crestinismului in tara. 1013-1042 Danemarca conduce Anglia. 1380 Danemarca si Norvegia se unesc sub conducerea Reginei Margaret. 1388 Regina Margaret este aleasa si conducatoare a Suediei. 1397 Danemarca, Norvegia si Suedia se unesc. 1536 Luteranismul devine religia oficiala daneza. 1657-1660 Danemarca pierde din teritorii in favoarea Suediei, in razboiul Danez-Suedez. 1788 Guvernul incepe sa elibereze iobagii danezi. 1814 Danemarca pierde Norvegia in favoarea Suediei in Razboiul Napoleonic. 1849 Danemarca adopta prima constitutie democratica. 1864 Danemarca pierde Schleswig si Holstein catre Prusia si Austria. 1918 Danemarca asigura independenta Islandei, care ramane sub Regatul Danez pana in 1944 1940-1945 Germania ocupa Danemarca in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. 1944 Islanda pune capat unirii cu Danemarca. 1949 Danemarca si alte 11 natiuni formeaza NATO. 1953 Danemarca adopta o noua constitutie. 1959 Danemarca si alte 6 tari formeaza Asociatia Europeana de Comert Liber – EFTA.

© Nordic Tours 2007	designIT.ro