 |
|
 |
|
|
Islanda – tara miracol al naturii
Islanda este o tara insulara situata chiar sub Cercul Polar in Oceanul Atlantic de Nord. Se afla la aproximativ 320 km est de Groenlanda si la 1050 km vest de Norvegia. Islanda mai este numita si "Tara ghetii si focului" pentru ca ghetarii se gasesc langa izvoare termale, geysere si vulcani. Islanda a fost denumita astfel de un colonist care, dupa o iarna neobisnuit de rece si lunga, a vazut tarmul acoperit de gheata (Iceland = Taramul Ghetii). Dar Islanda nu are o clima atat de rece precum alte tari aflate la aceeasi latitudine. Curentul Golfului incalzeste coastele Islandei. Islanda este deasemenea pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii. In iunie soarele straulceste aproape 24 ore, in timp ce in decembrie este noapte tot timpul.
Majoritatea islandezilor locuiesc in orasele situate pe tarm. Multi dintre ei isi castiga existenta din mare, fie pescuind, fie lucrand in fabricile de procesare a pestelui. Aproape intregul export al tarii este reprezentat de peste sau produse din peste. Islanda a fost colonizata incepand din 870 d.Chr. de catre norvegieni si de vikingi din insulele britanice. Norvegia a preluat controlul asupra Islandei in 1262. Dupa 1380 Islada a trecut sub controlul Danemarcei. La sfarsitul secolului XIX guvernul islandez a preluat controlul asupra afacerilor interne. In 1918, Islanda a devenit un regat cu guvernare proprie unindu-se cu Danemarca. In 1944 Islanda a dobandit independenta deplina. Numele sau oficial este insula Lydveldid (Republica Islanda). Reykjavik, capitala tarii, este cel mai mare oras cu o populatie de 87.000 de persoane.
Pe scurt despre Islanda
Capitala: Reykjavik.
Limba oficiala: Islandeza.
Denumirea oficiala: Lydveldid (Republica Islanda).
Constitutia: Republica din 1944 (Presedinte din 01.08.1996 Olafur Ragnar GRIMSSON).
Populatia: estimata in 1998 la 270.000 locuitori, densitate 2 persoane/kilometru patrat, distributie: 91% urbana, 9% rurala.
Guvernul: primul ministru (din 30.04.1991) David ODDSSON, parlamentul (Althing) cu 63 de membri alesi pe termen de 4 ani (partidul majoritar este Partidul Independentei cu 21 de membri). Toti cetatenii islandezi care au implinit 18 ani pot vota.
Suprafata: 103.000 km patrati. Cea mai mare distanta: de la est la vest 483 km, de la nord la sud: 306 km.
Lungimea coastei: 2.000 km.
Altitudinea maxima: Hvannadalshnukur, 2.119 m deasupra nivelului marii, minima: nivelul marii.
Moneda: krona (1 euro = 88 krona, martie 2004)
Produse de baza: agricultura – fan pentru animale, oi. Pescuitul – cod, hering, macrou. Produse industriale – aluminiu, ciment, imbracaminte, echipament electric, fertilizatori, produse semipreparate, tiparirea si legatoria de carti.
Stiati ca…?
...in Islanda se afla cea mai activa zona vulcanica din lume?
...in Islanda se afla cea mai mare cascada si cel mai mare ghetar din Europa?
...Islanda are cea mai curata capitala din lume?
...cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume?
...in Islanda oamenii traiesc cel mai mult?
...Islanda produce toate bananele pe care le consuma?
...a avut prima femeie presedinte (Vigdis Finnbogad¢ttir)?
Atractii turistice fierbinti
Atractii turistice fierbinti
Reykjavik: Capitala Islandei avand o populatie de 100.000. Cel mai curat oras din lume cu peste 50 de muzee si galerii, doua teatre, orchestra simfonica si mai mult de 100 de restaurante pentru gurmanzi.
Geysir: Marele Geysir a dat numele sau tuturor geyserelor. Aceasta zona are multe geysere incluzand: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri. Gullfoss: "Cascadele aurii"…Cascada Niagara a Islandei…cea mai mare cascada din Europa. Skaftafell: Skaftafell este cel mai mare si cel mai frumos parc islandez in care se afla "Vatnaj kull", cel mai mare ghetar din Europa. Akureyri: Cel mai mare oras din nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume. Sn'fellsj kull: Un vulcan ce are in varf un ghetar, situat in penisnsula Sn'fellsnes. De aici Jules Verne si-a inceput "Calatoria spre centrul Pamantului".
Oamenii
Islanda a fost colonizata acum mai bine de 1100 de ani de catre norvegieni si de catre oamenii din coloniile vikinge din Insulele Britanice. Unii dintre acesti colonistii s-au casatorit cu celti, iar altii aveau sclavi celti.
Astazi islandezii seamana cu oamenii din nordul Norvegiei, din Irlanda si din nordul Scotiei. Ca si predecesorii lor, aproape toti islandezii locuiesc pe tarm sau in apropierea lui. Islandezii nu au nume de familie. Au un prenume, de exemplu Asgeir sau Inga, si un al doilea nume care combina numele tatalui si –son pentru un barbat sau -dottir pentru o femeie. Pentru ca nu au nume de familie, toti islandezii se adreseaza unii altora cu prenumele.
Deasemenea, pentru ca nu exista nume de familie, o femeie nu-si schimba numele atunci cand se casatoreste. Atat de multi islandezi au acelasi nume incat in cartea de telefoane pe langa nume si adresa se mai gaseste si ocupatia.
Limba
Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii vorbesc o limba scandinava, islandeza. Limba este atat de asemanatoare cu vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor povesti sau poezii scrise in secolele XII-XIII.
Majoritatea islandezilor vorbesc doua sau mai multe limbi straine, de obicei daneza, engleza, germana sau suedeza.
Viata de zi cu zi
Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii din occident. Unele femei mai batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori, mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de aur sau argint. Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si hot-dog-urile sunt facute din carne de miel. Islandezii prefera pestele sarat sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu sange si capatani fierte de oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca. Islandezii isi cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import: televizoare, frigidere, masini de gatit electrice si alte echipamente electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in zonele rurale si din lemn in orase. Dar majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atat de vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte puternice de pe coasta. Multi isi vopsesc casele in culori pastelate.Apa calda de la robinet folosita in toata tara provine din izvoarele termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele si serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea florile.
Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din ceea ce islandezii cumpara – de la masini pana la hartie – provine din import. Asa ca pentru a intretine o casa este nevoie de doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza - barbatii au chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei de copiii ai caror parinti lucreaza. Inainte de casatorie, multe cupluri tinere traiesc impreuna in casa parintilor. Pot sa stea chiar mai multi ani pana stranga bani pentru a-si cumpara un apartament sau o casa. In tot acest timp pot avea unul sau mai multi copii.
Mai mult de 60% din copii sunt nascuti inainte ca parintii lor sa se casatoreasca. Majoritatea cuplurilor se casatoresc numai dupa ce pot sa se intretina singuri. Unele combina casatoria lor cu botezul copiilor lor in aceeasi ceremonie.
Religia
Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca si Finlanda).
Educatie
Conform legii, copiii inte 7 si 15 ani trebuie sa mearga la scoala, cu exceptia celor care locuiesc in zonele foarte putin populate. In zonele rurale copii merg la scoala cu autobuzele sau merg la internate. In unele zone izolate profesori merg de la o ferma la alta, stand mai multe saptamani pentru a preda copiilor de acolo. Dupa sase ani de scoala primara si alti trei de gimnaziu, copiii pot merge la liceu pentru patru ani. Toti absolventii de liceu studiaza cel putin cinci limbi.
Universitatea Islandei se afla in Reykjavik.
Timp liber
Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima. Multi dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche.
Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica.
Teritoriul si clima
Majoritatea Islandei este un mare podis, dar de-a lungul tarmului gasim campie. Teritoriul acesta de campie este singura zona in care se poate locui. Pamantul este acoperit de iarba aici, iar oamenii pot creste animale si pot cultiva chiar plante. O parte din Curentul Golfului trece pe langa tarmul de sud si de vest al Islandei, incalzind campiile si pastrand porturile fara gheata tot timpul anului. Verile sunt blande iar iernile sunt racoroase. In Reykjavik temperaturile medii sunt 11 grade Celsius in iulie si –1 grad Celsius in ianuarie.
Podisul din interiorul Islandei are un teren dur, situandu-se la aproximativ 762 metri deasupra nivelului marii. O falie se afla exact sub Islanda facand din aceasta un taram violent al minunilor naturii, incluzand vulcani, izvoare termale, geysere, ghetari. Cutremurele sunt chiar frecvente aici. Mai mult de 200 de vulcani au erupt in Islanda imprastiind lava si roci in tot podisul. Unii vulcani sunt inca activi, inclusiv faimosul vulcan Hekla, care a erupt in 1980 si 1981. Exista vulcani activi chiar si sub mare pe langa coastele Islandei. Unul a erupt in 1963, la sud de Islanda, formand o noua insula numita Surtsey. In 1973 un vulcan de pe insula Heimaey inactiv de mai mult de 5000 de ani a erupt aruncand cenusa vulcanica peste singurul oras al insulei, Vestmannaeyjar. Cei 5.300 de locuitori ai orasului au fost nevoiti sa-si paraseasca in toiul noptii casele.
Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer.
A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar, Vatnaj"kull, situat in sud-est, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri si Osafj"rdur. Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn situat in sud-vest.
A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar, Vatnaj"kull, situat in sud-est, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri si Osafj"rdur. Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn situat in sud-vest.
A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar, Vatnaj"kull, situat in sud-est, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri si Osafj"rdur. Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn situat in sud-vest.
Economia
Islanda are foarte putine resurse naturale, si doar 1% din suprafata sa poate fi cultivata. Dar apele teritoariale sunt bogate in peste. Islanda depinde foarte tare de vanzarile de peste si de produse din peste pentru a importa aparatura electrocasnica, fructe si legume, echipamente industriale si materie prima. Partenerii sai comerciali sunt Danemarca, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Suedia si Statele Unite. Islanda a devenit membra EFTA (European Free Trade Association) in 1970.
Aproape 20% din forta de munca este folosita pentru a prinde peste sau pentru a lucra in fabricile de procesare a pestelui. Pescadoarele folosesc plase foarte mari pentru a prinde pestele de pe fundul oceanului. Barcile cu motor, mai mici, folosesc deseori undite lungi pentru a prinde peste. Unele au firul lung de pana la 16 km avand circa 20.000 de carlige. Principalele feluri de peste prins sunt: cod si hering.
Industria cea mai importanta a Islandei este cea procesatoare de peste. Mici fabrici de procesare se gasesc de-a lungul coastei, iar in Reykjavik si Sglufj"rdhur exista refrigeratoare mari. Majoritatea pestelui este uscat, sarat sau inghetat pentru a fi exportat. O parte din pestele proaspat este pus cu gheata si trimis in Marea Britanie si Germania.
Islanda are afaceri prospere in domeniul editorial. Alte industrii produc ciment, imbracaminte, echipament electric, ingrasaminte si produse alimentare. Aproape o treime din lucratorii industriali sunt femei. Guvernul islandez isi dezvolta industria cu ajutorul celorlaltor tari. In 1968, o companie americana a construit o fabrica de diatomita (o minerala folosita in filtrele industriale). O fabrica de aluminiu construita de suedezi a inceput sa produca la inceputul anilor 1970.
Aproximativ 15% din populatie sunt fermieri. Islanda are cam 5.300 de ferme imprastiate in regiunile de campie. Majoritatea fermierilor cresc oi pentru lana, carne si piei si vite pentru produsele din lapte. Cresc deasemenea mici cai islandezi. Principala recolta este fanul pe care fermierii il folosesc pentru a hrani animalele. Fermierii pot strange doua sau trei recolte de fan datorita ploilor abundente si zilelor lungi din timpul verii. Fermierii mai cultiva si radacinoase, ca guliile si cartofii. Din 1930 fermierii si-au construit sere langa izvoarele termale. Apele termale incalzesc serele si astfel fermierii pot cultiva rosii si alte legume, flori, vita de vie si chiar banane.
Transport si Comunicatii
In Islanda nu exista cai ferate. Oamenii circula mai mult cu autobuzele, masini si avioane. Exceptand strazile principale din orase, drumurile Islandei sunt acoperite cu pietris. Islanda are o medie de o masina la doua persoane. Icelandair, compania aeriana nationala, asigura zboruri regulate europene si transatlantice.
Reykjavik si Keflavik au aeroporturi internationale. Principalele porturi islandeze sunt Akranes, Akureyri, Hafnarfj"rdur, Osarfj"rdur, Keflavik, Reykjavik si Siglufj"rdur. Majoritatea gospodariilor din Islanda au un telefon, un televizor si, cel putin, un radio. Islanda comunica prin cablu telegrafic si prin radiotelefonie cu restul lumii. Islanda are patru ziare, cel mai mare "Morgunbladid" a fost fondat in 1913.
Istorie
Date importante din istoria Islandei:
870 Ingelfur Arnason, care plecase din Norvegia, a colonizat Islanda.
930 Colonistii au format primul parlament din lume, Althing.
Anii 1200 A izbucnit razboiul civil
1262 Althing, parlamentul Islandei. a acceptat suzeranitatea Norvegiei.
1380 Norvegia si Danemarca s-au unit, Islanda trecand sub dominatia celei de-a doua.
1402 Doua treimi din populatie a murit din cauza ciumei bubonice.
1783-1790 din cauza eruptiei vulcanilor oamenii nu au mai avut ce sa mai manance si au murit in numar foarte mare.
1800 Althing a fost abolit fiind reinstituit in 1843.
1874 Danemarca a dat Islandei o constitutie si control asupra finantelor proprii.
1918 Islanda s-a unit cu Danemarca.
1940 Britanicii au debarcat in Islanda pentru a o apara de germani, deoarece danezii fusesera ocupati.
1977 17 Iunie Islanda si-a declarat independenta fata de Danemarca.
1946 Islanda a aderat la ONU.
1949 Islanda a aderat la NATO, neavand armata o baza militara americana s-a stabilit la Keflavik.
1975 Islanda si-a stabilit apele teritoriale la 370 km de tarm rezultand o disputa cu Marea Britanie, terminata in 1977.
Care este moneda nationala a Islandei?
Coroana Islandeza.
Toate monedele importante pot fi schimbate la banci, case de schimb valutar si aeroport. Cardurile utilizate in Islanda sunt Visa, Mastercard si Cirrus. In ceea ce priveste ATM-urile, acestea sunt usor de gasit.
Care sunt standardele electrice in Islanda?
Standardele electrice in Islanda sunt la fel ca in majoritatea Europei si anume - 50 Hz, 240 Hz. Prizele sunt in gerela cu doi pini, astfel incat, echipamentele din America de Nord si Regatul Unit au nevoie de adaptoare speciale.
Accesul la internet in Islanda
Islanda are o foarte mare rata de utilizare a internetului, mai mult de 90% din populatie au acees zi de zi. Veti gasi internet in toate cafenele oraselor mari din Islanda. Astazi, cele mai multe hoteluri, cafenele si restaurant au acces gratuity la Wi-Fi.
O sa pot utiliza telefonul mobil in Islanda?
Islanda functioneaza in cadrul sistemului telephonic European iar majoritatea telefoanelor din Europa vor functiona cu siguranta. Telefoanele din America de Nord folosesc un system diferit si din aceasta cauza este posibila o diminuare a functinalitatii corecte. Cu toate acestea, exista posibilitatea de a inchiria sau cumpara telefoane ieftine de la diverse magazine. Semnalul pentru mobil se gaseste in toate orasele si in cele mai importante sit-uri turistice.
Cat de scumpa este Islanda?
Datorita crizei economice, Islanda este destul de ieftina in acest moment. Puteti cumpara un sandwich si o bautura cu aproximativ 3 euro de la majoritatea magazinelor locale. Un pranz la un restaurant ajunge unde la 10-15 euro.
Un ceai intr-o cafenea draguta costa in jur de 3 euro, alcoolul fiind singura bautura mai scumpa.
In ceea ce priveste inchirierea de masini, acestea sunt mult mai scumpe. Cazarea are preturi foarte diferite. Daca aveti timp si cautati destul de mult sigur gasiti oferte extraodinare atat pentru cazare cat si pentru mancare si activitati de care va puteti bucura in Islanda. Un loc bun de a incepe cautatile este Icelandtotal.com
Care este orarul de functionare al magazinelor si al bancilor din Islanda?
Orarul de lucru este in general 09:00-17:00.
Orele de cumparaturi sunt in genereal intre 09:00 – 18:00 in timpul saptamanii, sambata intre 10:00 – 16:00 (variaza de la magazine la magazin). Mallurile mari ("Kringlan" si "Smaralind") sunt deschise si duminica. Unele supermarketuri sunt deschise pana tarziu in noapte, ora 23:00, 7 zile pe saptamana. Deasemenea puteti gasi si magazine deschise non-stop in cele mai mari orase.
Orarul de lucru al bancilor este 09:15 – 16:00.
Cum sa ne imbracam in Islanda?
Imbaracmintea usoara este cea recoamandata in timpul verii insa, sa nu uitam zona in care ne aflam, intotdeauna trebuie sa fim pregatiti pentru o vreme rece si umeda, in orice moment al anului.
Vremea in Islanda este foarte schimbatoare iar islandezi spun adesea “daca nu va place vremea asteptati doar 15 minute.”
Costumul de baie nu trebuie sa lipseasca din bagajul dvs indiferent de momentul anului cand vizitati Islanda. Modul preferat de petrecere a timpului liber al islandezilor este inotul in bazinele incalzite sau geotermale sau in lagune, unde temperatura apei este undeva la 25-28⁰C.
Cat timp este lumina in Islanda?
Vara intrega noapte intensitatea luminii este similară unui "pe inserat" European. Pe timpul iernii insa lumina zilei tine doar 4-5 ore. Primavara si toamna sunt anotimpuri echilibrate in ceea ce priveste intensitatea luminii.
Cat de frig este in Islanda?
Datorita curentului Gulf climatul Islandei esre destul de cald – cel putin mai cald decat sugereaza numele. Temperaturile sunt moderate tot timpul anului. Temperatura medie a lunii iulie este in jurul valorii de 13⁰C in zona Reykjavik-ului, insa, nordul si estul Islandei sunt cele mai calde teritorii. Temperaturile din timpul iernii sunt in jurul valorii de 0⁰C, spre exemplu mai mari ca in New York.
Da, este o tara frumoasa, dar ce alte atractii are Islanda in afara de peisaje?
Cea mai mare uimire atunci cand vizitati Islanda este in mod evident contrastual uimitor al naturii. Pe langa acesta, Reykjavik este unul dintre acele orase in care nu o sa te plictisesti niciodata. Este un modern, sofisticat, atat cu viata de noapte cat si cu o viata cultural foarte activa. Islanda este o uimtoare combinative de istorie, patrimoniu cultural si bucatarie fascinanta. Optiunile sunt infinite!
Este greu de a ajunge in Islanda?
Zborurile sunt operate frecvent spre Islanda din toate orasele importante, atat din Europa cat si din America de Nord. Tipul de zbor este de obicei intre 2-4 ore (din Europa) si 5-6 ore (din America de Nord). Aeroportul international Keflavik se afla la doar 45 km de capitala.
Este cunoscuta limba engleza in Islanda?
Da, majoritatea dintre islandezi, in special generatia tanara, vorbeste fluent limba engleza, si multi dintre ei vorbesc inclusive spaniola, germane, daneza sau franceza.
Cum este poporul islandez?
Destul de scandinavic, sincer, sarcastic, în mod excepţional prietenos, foarte educat, sofisticat si foarte modern. Multi vor dorii sa afle parerea ta despre poprul lor asa incat sa nu va suprinda intrebarea „cum ti se pare Islanda” chiar in momentul in care iesi din avion.
Islandezi nu traiesc in iglu, nu au pinguini si ursi polari ca animale de companie si nu, nu exista eschimosi in Islanda.
|
|
|
© Nordic Tours 2007 |
|
|